Sari la conținut
martie. N-a venit bine primăvara și deja ai scos o căpușă din ureche. Te uiți pe geam și încă vezi dimineți cu brumă. Nu e vară. Nu e iunie. Și totuși, căpușele sunt deja active.
Asta este una dintre cele mai mari capcane în ceea ce privește sănătatea blănoșilor noștri: credem că sezonul căpușelor începe abia când temperaturile urcă consistent. În realitate, căpușele devin active de la temperaturi de 4–5°C, iar iernile din ce în ce mai blânde din ultimii ani le-au transformat într-un risc aproape permanent pe tot parcursul anului.
Hai să vorbim clar și practic despre ce boli transmit, ce variantă de protecție alegem și ce greșeli frecvente putem evita.
Ce boli transmit căpușele?
E important de spus de la început că nu orice căpușă este infectată, dar nu ai cum să știi care este purtătoare de agenți patogeni. Cele mai frecvente boli transmise de căpușe la câini în România sunt următoarele:
Babesioza este poate cea mai cunoscută și cea mai temută boală transmisă de căpușe. Este cauzată de paraziți microscopici care afectează globulele roșii, iar evoluția poate fi extrem de rapidă. Simptomele includ apatie, febră, urină închisă la culoare (roșie sau maro), gingii palide și slăbiciune generalizată. Din păcate, în cazurile severe, câinele poate necesita transfuzie sanguină. Babesioza reprezintă o urgență medicală absolută: uneori diferența dintre viață și moarte o face o singură zi. Este esențial să nu aștepți „să treacă de la sine”.
Anaplasmoza este cauzată de bacteria Anaplasma phagocytophilum și se transmite prin mușcatura căpușei Ixodes. Simptomele includ febră, dureri articulare, letargie și scăderea numărului de trombocite, ceea ce poate duce la sângerări ușoare. Boala răspunde bine la tratamentul cu antibiotice, dar diagnosticarea promptă este importantă.
Boala Lyme (borelioza) este mai rar diagnosticată în România comparativ cu alte țări europene, dar este prezentă. Semnele clasice includ șchiopătura migratorie (care trece dintr-o labă în alta), febră, stare generală alterată și, în cazuri rare, afectare renală. Este important de menționat că boala poate fi dificil de diagnosticat, iar testele nu sunt întotdeauna concludente.
Ehrlichioza este o altă boală transmisă de căpușe, mai puțin frecventă dar în creștere ca prevalență. Aceasta afectează celulele albe din sânge și poate provoca febră, letargie, scăderea apetitului și probleme de coagulare.
Un aspect crucial de reținut este că multe dintre aceste boli nu apar imediat după mușcătură. Perioada de incubație poate varia de la câteva zile la câteva săptămâni, ceea ce înseamnă că poți observa simptomele mult după ce ai găsit și scos căpușa. Monitorizarea atentă a stării de sănătate a animalului timp de câteva săptămâni după orice expunere este esențială.
Variantele de protecție disponibile
Alegerea metodei de protecție antiparazitară depinde de mai mulți factori, iar cel mai bine este să discuți cu medicul veterinar pentru a găsi varianta potrivită pentru blănoșul tău.
❶ Spot-on (pipetă aplicată pe piele) este poate cea mai cunoscută metodă. Se aplică lunar, direct pe piele, de obicei între omoplați sau la baza gâtului, acolo unde câinele nu poate să lingă. Este ușor de folosit și oferă protecție bună pentru câini care nu fac baie frecvent. Este important să aplici produsul direct pe piele, nu pe blană, altfel nu se va absorbi corespunzător și eficiența va fi compromisă. De asemenea, este recomandat să nu speli câinele la 1–2 zile după aplicare.
❷ Comprimate masticabile reprezintă o opțiune tot mai populară. Acestea oferă protecție sistemică, ceea ce înseamnă că substanța activă ajunge în sânge și ucide căpușele atunci când acestea se hrănesc. Un mare avantaj este că protecția nu este afectată de baie sau ploaie. Durata variază în funcție de produs, de la o lună la trei luni. ATENȚIE: Comprimatele necesită recomandare veterinară, deoarece nu sunt potrivite pentru toți câinii și pot exista contraindicații, mai ales la animale cu anumite condiții de sănătate sau care primesc alte medicamente.
❸ Zgarda antiparazitară oferă protecție de lungă durată, de până la 6–8 luni în funcție de model. Este o variantă practică pentru câinii de curte sau pentru cei care petrec mult timp afară. Pentru a fi eficientă, zgarda trebuie ajustată corect astfel încât să fie în contact permanent cu pielea, nu doar cu blana. De asemenea, nu trebuie scoasă decât pentru schimbare.
❹ Spray-urile și soluțiile repelente pot fi utile ca metodă suplimentară, mai ales în sezonul cu risc crescut sau pentru câini cu sensibilități la alte produse.
Greșeli frecvente
❶ „Care e cea mai bună metodă?” este o întrebare frecventă, dar sincer chiar nu există una… Fiecare are avantaje și dezavantaje, iar alegea depinde de stilul de viață al animalului (câine de oraș vs. câine de curte care merge în pădure), frecvența băilor, vârsta, eventualele sensibilități sau alergii și riscul zonal din zona în care locuiești. Discută cu medicul veterinar pentru a alege împreună varianta optimă.
❷ „Îl protejez doar vara.” În realitate, sezonul căpușelor începe din martie și poate ține până târziu în noiembrie, iar în multe zone urbane riscul există aproape tot anul.
❸ „Are blană deasă, nu ajunge căpușa la piele.” Căpușele sunt extrem de eficiente în a găsi și a ajunge la piele, indiferent de densitatea blănii. Se fixează preferențial în zone cu piele subțire: în urechi, între degete, în jurul ochilor, la axile sau în zona inghinală.
❹ „Dacă am scos căpușa repede, nu există risc.” Transmiterea agenților patogeni poate avea loc în doar câteva ore de la fixare, în funcție de boală. De aceea, verificarea zilnică a blănii este esențială, mai ales după plimbări în zone cu vegetație.
❺ „Aplic tratamentul doar când găsesc căpușe.” Prevenția trebuie să fie constantă, nu reactivă. O singură căpușă poate transmite mai multe boli simultan, iar tratamentul este întotdeauna mai costisitor și mai riscant decât prevenția.
Cum scoți corect o căpușă
Mulți proprietari fie nu știu cum să scoată corect o căpușă, fie se tem să o facă. Iată pașii corecți.
- Folosește o pensetă cu vârf subțire sau un dispozitiv special pentru scoaterea căpușelor (disponibil în farmacii veterinare).
- Prinde căpușa cât mai aproape de piele, de la baza capului, nu de abdomen.
- Trage ferm și constant, perpendicular pe piele, fără să rotești.
- După ce ai scos căpușa, dezinfectează zona cu antiseptic.
- Monitorizează câinele timp de 2–3 săptămâni pentru orice semn de boală.
Dacă observi apatie, febră, lipsa poftei de mâncare, urină închisă la culoare sau orice alt simptom neobișnuit, mergi imediat la veterinar. Este mai bine să mergi degeaba decât să ajungi prea târziu.
Realitatea pe care trebuie să o acceptăm este că căpușele nu mai sunt „o problemă de vară”, sunt o problemă de prevenție constantă pe tot parcursul anului.
O singură mușcătură poate însemna: vizite la veterinar, analize costisitoare, tratament medicamentos îndelungat, spitalizare în cazurile grave, transfuzie, tratament intensiv și, din păcate, uneori pierderea ireversibilă a animalului. Costurile pot depăși rapid câteva mii de lei, fără a conta stresul emoțional atât pentru animal, cât și pentru familie.
Știu că pare dramatic, dar este una dintre situațiile în care prevenția este infinit mai simplă decât tratamentul. Protecția antiparazitară nu este un moft și nu este opțională. Este parte din îngrijirea de bază a blănoșului tău, la fel de importantă ca vaccinarea.
Pentru că între „am găsit o căpușă” și diagnostic de babesioză uneori stau doar câteva zile. Iar diferența o face prevenția făcută la timp.
Vrei să fii la curent cu cele mai noi și relevante resurse din domeniul veterinar?
Abonează-te la newsletter-ul nostru și primește direct în inbox articole documentate, podcast-uri cu experți, interviuri interesante și invitații la seminarii gratuite. Indiferent dacă ești medic veterinar, antreprenor, student sau proprietar de animale de companie, vei găsi informații esențiale, fără interese comerciale, care să te ajute să fii mereu la zi cu tot ce contează. Înscrie-te acum și alătură-te comunității noastre!
"Necesar" indicates required fields