Sari la conținut
Cătălina, îți mulțumesc pentru contribuția pe care o aduci prin articolele realizate împreună, prin care pui în slujba cititorilor experiența ta în consilierea psihologică a copiilor cu diverse nevoi psihologice, dar și a adulților.
Îți propun să mergem mai departe pe firul logic și să atingem și zona mai specializată a interacțiunilor cu animale și anume prin terapia asistată cu animale; unde, de asemenea experiența ta profesională ne poate oferi informații foarte utile.
Așa este. Terapia asistată cu animale este un tratament complementar îmbunătățind și/sau completând alt tratament sau protocol terapeutic. În același timp NU înlocuiește însă psihoterapia sau kinetoterapia.
Animalele instruite, în special câinii sunt cei mai folosiți în astfel de programe, iar dintre aceștia numai anumite rase sunt pregătite și ghidate de medici veterinari specialiști în comportamentul animalelor, în colaborare cu medici umani specialiști în sănătate mintală.
Pentru rezultate vizibile și de durată, terapia asistată cu animale presupune ședințe regulate pe o perioadă de timp îndelungată.
De asemenea, terapia cu animale nu înseamnă doar câini și pisici, ci și cu păsări, iepuri, cai, ponei, porcușori de guineea, delfini, studiile fiind în continuă cercetare.
Interacțiunea cu oricare dintre aceste specii de animale ajută, realmente, la o multitudine de situații având rezultate vizibile, cum ar fi:
- oferirea unui cadru de acceptare necondiționată,
creșterea motivației,
terapia tulburărilor din spectru autist,
terapia pentru ADHD, dezvoltarea atenției și a puterii de concentrare, - creșterea stimei de sine,
- diminuarea nivelului de stres,
- diminuarea nivelului depresiei,
- stimularea conversației și depășirea blocajelor de citire,
- creșterea sentimentului de control,
- dezvoltarea emoțională și cognitivă, precum și depășirea fobiilor (inclusiv frica de câini sau alte animale).
Alte beneficii dovedite sunt: diminuarea nivelului anxietății sociale, gestionarea atacurilor de panică, diminuarea simptomatologiei tulburării de stres posttraumatic (PTSD), creșterea calității vieții, facilitarea interacțiunilor pozitive, creșterea activităților de autoîngrijire, creșterea nivelului de oxitocină și focus pe exterior, în detrimentul gândurilor intruzive.
Cătălina, tragem două concluzii după tot ceea ce ne-ai împărtășit mai sus și anume:
- este clar faptul că fiecare animal de companie are o contribuție aparte la nevoile psihologice ale oricărei persoane pe parcursul vieții, copil → adolescent → adult → vârstnic.
- atunci când ne decidem să avem un animal de companie în viața noastră trebuie să realizăm și să ne asumăm toate aspectele (beneficii + iubire cu responsabilitate) și schimbările care vin odată cu această decizie. În același timp trebuie să oferim prietenului nostru necuvântător o viață cu cel puțin aceleași beneficii pe care el le aduce în viața noastră.
Îți mulțumesc pentru informațiile aduse în atenția cititorilor noștri, iubitori ai animalelor de companie. Împreună vom continua să prezentăm teme de interes pentru proprietarii de animale de companie, iar toate discuțiile noastre se vor regăsi aici.
Pe curând. 🙂
Vrei să fii la curent cu cele mai noi și relevante resurse din domeniul veterinar?
Abonează-te la newsletter-ul nostru și primește direct în inbox articole documentate, podcast-uri cu experți, interviuri interesante și invitații la seminarii gratuite. Indiferent dacă ești medic veterinar, antreprenor, student sau proprietar de animale de companie, vei găsi informații esențiale, fără interese comerciale, care să te ajute să fii mereu la zi cu tot ce contează. Înscrie-te acum și alătură-te comunității noastre!
"Necesar" indicates required fields