Poate nu te-ai gândit niciodată la asta, dar carnea, laptele și ouăle trec printr-un lanț strict de verificări înainte să ajungă pe rafturile magazinelor. La baza acestui sistem se află medicul veterinar.
Am fost mereu curioasă să înțeleg cum funcționează acest sistem. Cum se stabilește dacă un aliment este sigur? Cine decide și pe baza căror criterii? Ce se întâmplă dincolo de ceea ce vedem?
Ce este MRL?
Limita maximă de reziduuri (MRL) reprezintă cantitatea maximă considerată sigură de urme de medicamente veterinare prezentă în carnea, laptele sau ouăle destinate consumului uman.
Aceste limite sunt stabilite de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA – European Medicines Agency), pe baza unor studii riguroase. Valorile diferă în funcție de medicament, specie și tip de aliment, dar vorbim întotdeauna despre micrograme per kilogram – cantități extrem de mici, calculate cu marjă mare de siguranță, inclusiv pentru copii, gravide și consum pe termen lung.
De ce există reziduuri de medicamente?
Vacile, porcii, găinile și celelalte animale crescute în sistemul agricol se îmbolnăvesc, la fel ca orice ființă vie. Tratamentul cu antibiotice, antiinflamatoare sau antiparazitare este o responsabilitate medicală față de aceste animale, iar medicul veterinar are obligația de a interveni atunci când sănătatea lor o cere.
După tratament, organismul elimină treptat substanța activă. Până când nivelul de reziduuri scade sub limita admisă, carnea, laptele sau ouăle provenite de la acel animal nu intră în circuitul comercial.
Intervalul dintre administrarea tratamentului și momentul în care alimentele pot fi vândute se numește perioadă de așteptare. De exemplu: dacă o vacă primește un antibiotic, laptele muls în zilele următoare este separat. Abia după ce reziduurile scad sub MRL, laptele reintră în vânzare.
De ce contează să știm aceste lucruri?
Alimentele sunt testate, iar loturile care depășesc limitele sunt retrase. Producătorii sunt sancționați. Este o parte a sistemului pe care rar o vedem, dar care funcționează zilnic.
Avem nevoie de încredere, nu de frică. Într-o perioadă în care suntem din ce în ce mai atenți la etichete și la proveniența alimentelor, este firesc să ne punem întrebări. Iar răspunsul nu trebuie să vină din panică, ci din înțelegerea mecanismelor care există deja.
Cadrul legislativ european privind siguranța alimentară este unul dintre cele mai stricte din lume. Regulamentul (CE) nr. 470/2009 stabilește procedurile pentru determinarea MRL, iar Regulamentul (UE) 37/2010 conține lista completă a substanțelor și limitele lor admise pentru fiecare specie și tip de aliment. La nivel național, ANSVSA (Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor) coordonează controalele veterinare și monitorizarea reziduurilor.
Acest sistem funcționează pe mai multe niveluri: legislație europeană armonizată, controale veterinare la nivel de fermă și de abator, programe anuale de monitorizare a reziduurilor, trasabilitate (fiecare aliment poate fi urmărit de la sursă până la punctul de vânzare, iar dacă apare o problemă pe parcurs, se poate interveni), și sancțiuni reale pentru abateri.
Sistemul nu este perfect, dar este mult mai riguros decât percepția generală. Indiferent de alegerile alimentare ale fiecăruia, înțelegerea modului în care funcționează ne ajută să luăm decizii informate.
Vrei să fii la curent cu cele mai noi și relevante resurse din domeniul veterinar?
Abonează-te la newsletter-ul nostru și primește direct în inbox articole documentate, podcast-uri cu experți, interviuri interesante și invitații la seminarii gratuite. Indiferent dacă ești medic veterinar, antreprenor, student sau proprietar de animale de companie, vei găsi informații esențiale, fără interese comerciale, care să te ajute să fii mereu la zi cu tot ce contează. Înscrie-te acum și alătură-te comunității noastre!
"Necesar" indicates required fields